Februarie.... mult timp a trecut de atunci si totusi parca timpul se misca mai repede. M-am intors dupa o lunga pauza cu speranta ca fidelii mei cititori vor avea parte de subiecte frumoase si interesante. Este incredibil cum s-au rulat evenimentele pe plan national si international. Evenimente destinate parca sa fie comentate din plin pe toate posturile de televiziune, la toate radiourile, pe toate blogurile. Toate evenimentele au fost comentate si analizate la cald si toti stiu despre ele asa ca eu nu stau sa va mai plictisesc cu ele.
De fapt rar veti avea de citit despre evenimente tip DNA si altele. Vreau sa va bine dispun, sa va aduc subiecte de discutie cu prietenii... lucururi utile si de calitate.
Au trecut Sarbatorile de Paste, a venit primavara asa ca am schimbat si infatisarea blogului, l-am facut mai verde. Dupa cum am promis mi-am reparat bicicleta si am iesit la plimbare. In fiecare zi ma duc si vin de la serviciu pe bicicleta si oricand am ocazia ies cu bicicleta. Este un sentiment pe care il pierdusem de mult! Ai alt chef de viata, ai libertate in masura in care traficul ti-o permite dar este mult mai bine. Nu tu nervi, nu tu inghesuiala in autobuz, aer curat in limita posibilitatilor capitalei.
Daca stau bine sa ma gandesc am inceput sa devin un mic ecologist, economist (apropo, am terminat facutlatea si acum am titlul de Licentiat in Stiinte Economice dar nu e nevoie de aplauze) si culturist (in sensul ca am inceput sa citesc, sa imi dezvolt cultura). Mult bine fac ziarele care au demarat proiectul de distribuire a cartilor care au facut istorie in literatura. Acum mai nou s-au apucat si ei de scandaluri in legatura cu cine are drept de tiparire in privinta anumitor opere. Nu e frumos dar e sanatos pentru buzunarul cititorilor. Adevarul a anticipat corect atacurile Jurnalului National si a pus la vanzare cartea Enigma Otiliei la pretul de 8 ron in conditiile in care Jurnalul a demarat proiectul in aceleasi conditii initiale cu ale Adevarului. Ce pot sa zic, e o initiativa excelenta a celor doua ziare pentru ca suntem prea mult sufocati de televizor si calculator. La fel cum eu am recapatat placerea pe care mi-o ofera mersul pe bicicleta asa si fiecare om interesat de operele nationale si internationale a redescoperit placerea unei opere bine scrise si interesante. Fair playul nu prea poate exista in lumea presei dar nu e rau pentru ca asta inseamna competitie, iar competitia ne aduce noua o biblioteca vasta si foarte valoroasa.
Ne revedem maine. Pana atunci va doresc lectura placuta si un inceput de primavara excelent.
