joi, 23 aprilie 2009

M-am intors mai proaspat, mai verde!

Februarie.... mult timp a trecut de atunci si totusi parca timpul se misca mai repede. M-am intors dupa o lunga pauza cu speranta ca fidelii mei cititori vor avea parte de subiecte frumoase si interesante. Este incredibil cum s-au rulat evenimentele pe plan national si international. Evenimente destinate parca sa fie comentate din plin pe toate posturile de televiziune, la toate radiourile, pe toate blogurile. Toate evenimentele au fost comentate si analizate la cald si toti stiu despre ele asa ca eu nu stau sa va mai plictisesc cu ele.
De fapt rar veti avea de citit despre evenimente tip DNA si altele. Vreau sa va bine dispun, sa va aduc subiecte de discutie cu prietenii... lucururi utile si de calitate.
Au trecut Sarbatorile de Paste, a venit primavara asa ca am schimbat si infatisarea blogului, l-am facut mai verde. Dupa cum am promis mi-am reparat bicicleta si am iesit la plimbare. In fiecare zi ma duc si vin de la serviciu pe bicicleta si oricand am ocazia ies cu bicicleta. Este un sentiment pe care il pierdusem de mult! Ai alt chef de viata, ai libertate in masura in care traficul ti-o permite dar este mult mai bine. Nu tu nervi, nu tu inghesuiala in autobuz, aer curat in limita posibilitatilor capitalei.
Daca stau bine sa ma gandesc am inceput sa devin un mic ecologist, economist (apropo, am terminat facutlatea si acum am titlul de Licentiat in Stiinte Economice dar nu e nevoie de aplauze) si culturist (in sensul ca am inceput sa citesc, sa imi dezvolt cultura). Mult bine fac ziarele care au demarat proiectul de distribuire a cartilor care au facut istorie in literatura. Acum mai nou s-au apucat si ei de scandaluri in legatura cu cine are drept de tiparire in privinta anumitor opere. Nu e frumos dar e sanatos pentru buzunarul cititorilor. Adevarul a anticipat corect atacurile Jurnalului National si a pus la vanzare cartea Enigma Otiliei la pretul de 8 ron in conditiile in care Jurnalul a demarat proiectul in aceleasi conditii initiale cu ale Adevarului. Ce pot sa zic, e o initiativa excelenta a celor doua ziare pentru ca suntem prea mult sufocati de televizor si calculator. La fel cum eu am recapatat placerea pe care mi-o ofera mersul pe bicicleta asa si fiecare om interesat de operele nationale si internationale a redescoperit placerea unei opere bine scrise si interesante. Fair playul nu prea poate exista in lumea presei dar nu e rau pentru ca asta inseamna competitie, iar competitia ne aduce noua o biblioteca vasta si foarte valoroasa.
Ne revedem maine. Pana atunci va doresc lectura placuta si un inceput de primavara excelent.

joi, 26 februarie 2009

Nemultumitului i se ia darul...

S-a luat zilele acestea o decizie demna de laudat dupa parerea mea. In aceasta perioada dificila este o initiativa buna. Statul a decis ca pensionarilor cu venituri sub 600 lei sa li se compenseze medicamentele in proportie de 90% in limita a 300 de lei. Nu este deloc rau in conditiile in care traiul multor pensionari depinde de aceasta pensie. Sa nu omitem raportul alarmant de aproape 2 pensionari la un muncitor! Sa nu omitem faptul ca foarte putini au forta de munca in continuare si pot sa obtina venituri suplimentare. Sa nu uitam ca mai nou statul a decis ca pensionarii cu activitati suplimentare sa aleaga intre pensie si venitul suplimentar! Asadar statul are grija in ghilimele sa echilibreze bunele cu relele. Cand ne iau bani gasesc o modalitate sa ne ia ochii pentru a inchide ochii... Din pacate multi inchid ochii in mod real.
Pentru a supravietui in mod decent, un pensionar ar avea nevoie de aproximativ 1000-1500 de lei pe luna. Cu 600 de lei nu vad cum ar putea sa traiasca decent si sa se ingrijeasca de sanatatea lui. Bineinteles aici ma refer la cei care au pe cartea de munca minim 30 de ani de activitate. Aceia sunt adevaratii pensionari. Si bineinteles cei pensionati pe caz de boala... legal!
In concluzie pot sa spun ca este o decizie de bun simt cea luata de stat si care poate fi startul unei campanii logice...
Am vazut in articolul citit multe reactii ale cititorilor, iar 90% sunt acuzatoare. Sa fim seriosi! Suntem obisnuiti de mult timp sa judecam statul pentru nelegiuiri pe buna dreptate si suntem de asemenea obisnuiti sa sarim la gatul lor cand iau astfel de decizii. De ce? Pentru ca vrem mai mult... Fratilor dar daca nu dadeau deloc continuam cu criticile initiale. Sa zicem mersi ca se intampla asa... sa ii criticam in continuare pe celelalte teme ca cine stie cat tine minunea asta. Poate isi aduc aminte de proverbul din titlu...

marți, 24 februarie 2009

Chiar pana la sfarsitul lumii?

Uite ca am ajuns si in ipostaza de a imi pune aceasta intrebare. Pe zi ce trece observ ca foarte multi iau in serios acest aspect. In diverse moduri si prin diverse mijloace. Totul se face pana la sfarsitul lumii. Si parca unii isi doresc sa apropie mai mult marele eveniment... daca el exista.... dar credeti ca asta e o problema? Nuuu, e doar chestiune de timp pentru ca ce nu exista, fie el bun sau rau, va fi inventat in curand. Am dreptate?
In cautarea unui subiect demn sa se alature cafelei de dimineata am avut placerea sa dau peste o informatie care absolva statul roman de foarte multe inuraturi si trimiteri la origini.
Mai nou Uniunea Europeana a scos din joben o idee la fel de creata... (a se citi creatza cu t de tap). Cati dintre voi au auzit de Skype? Este o modalitate de dialog cu oricine de pe planeta care dispune de o cutie cu componente it, un ecran, tastatura, mouse si un fir infipt in mufa placii de retea. Este un fel de yahoo dar mult mai performant pe partea de conversatie audio si video. Am tot respectul pentru el. Ei bine Uniunea Europeana incepe usor sa renunte la toate ideoligiile libertatii, intimitatii, drepturilor omului si lista poate continua pana cand blogul meu nu va mai exista... Ei doresc sa se inregistreze toate convorbirile de pe Skype sau mai bine spus sa poata dispune ei de ele. Motivul? Parca l-am mai auzit pe undeva: "sa reducem caile de comunicare si sa combatem elementul terorist sau rau-facator". Sincer va spun ca de cand am inceput sa scriu despre acest subiect tusesc de moarte ca si cum m-am innecat... de atata prostie.Pai bine ma teroristul ala e atat de tampit incat sa comunice prin Skype? Sunt sute, mii de softuri internautice prin care pot comunica si care nu sunt cunoscute decat de un numar foarte, foarte, FOARTE mic de persoane.

Hai sa presupunem ca discuta unii pe Skype unde sa puna bomba... pai aia sunt doar niste gainari care lucreaza individual sau niste gainari un pic mai mari care sunt la primul nivel de importanta dintr-o organizatie terorista. Doooaaammnneeee!!! Mare ti-e gradina dar problema e ca ai facut gardul mic si sar inauntru toate fenomenele care se autointituleaza intelectuali.
Spuneti-mi si mie un lucru si cu asta cred ca am lamurit toata problema. Se stie clar ca nu de ieri se asculta si se intercepteaza telefoanele in toata lumea, acum o mai fac si legal... Au descoperit ceva americanii dupa atacul de la 11 septembrie??? S-au dus calare in Iraq si au dat la gramada poate, poate da de cine trebuie... Sau au facut asta de spectacol si pe autori ii are la degetul mic si ii pastreaza ca cine stie? Regimul comunist inca are radacini in lume...

luni, 23 februarie 2009

De ce mai avem simtul dreptatii? (2)

Continuam subiectul propus zilele trecute cand v-am promis ca discutam si din punctul de vedere al partii judectoresti si a statului...
Decizia judecatoriei a fost una bizara in opinia mea. Sa zicem ca despagubirile acordate vaduvei si fiului persoanei decedate sunt acordate corect. Ce nu inteleg este amenda de 5 milioane de dolari. Pai hai sa facem un calcul. Philip Morris functioneaza pe baza unei autorizatii si a unor documente avizate de stat, de organele statului. Ca atare activitatea companiei si modalitatile de productie sunt in conformitate cu cererile statului. Deci producatorul de tutun in principiu respecta legea. Atunci de ce se da amenda unui producator de tutun pe o tema legata de efectele tutunului in conditiile in care ei au dat aprobare de functionare companiei???
Se poate creea un precedent in miile de dosare inainte la judecatorie pe aceeasi tema si rezultatul poate fi dezastruos pentru producatorul de tutun. Nu neaparat din punct de vedere financiar cat din punct de vedere al impactului legat de imaginea companiei. Asta imi miroase a incercare de ingropare a producatorului de tutun. Uitati-va la Danone unde pe buna dreptate au fost amendati si retrasa din circulatie o gama de produse nocive pentru organism. Se mai intinde toata lumea la rafturi numai dupa Danone??? Eu nu cred... ma intreb cat au cheltuit acestia dupa acest episod pentru remedierea imaginii...
Asadar producatorul de tutun se afla in fata unei situatii foarte delicate si pe marginea prapastiei. Daca avocatii companiei nu castiga recursul imaginati-va ce se poate intampla... Nu zic ca nu ar fi rau ca acest tip de activitate sa fie radiat din viata sociala dar nu in acest mod!!! Se fac anumite abuzuri. Asa ca ce ne ramane este fim foarte atenti pe unde mergem, ce vorbim si ce activitati depunem si mai ales pe cine incurca activitatile astea din punct de vedere al autoritatilor. Pentru ca de gandirea lor trebuie sa ne temem mai mult decat de atacul armat al unui dement pe strada.

vineri, 20 februarie 2009

De ce mai avem simtul dreptatii???

Ne reintalnim dupa mult timp cu un subiect care in principiu nu isi are rostul in acest conglomerat de compromisuri ale societatii.
Azi dimineata m-am trezit devreme sa duc fetita la gradinita si apoi m-am asezat cuminte la birou pentru a citi stirile pe net. Primesc pe mail o stire in care se anunta ca un mare producator de tutun din America trebuie sa plateasca daune de 8 milioane de dolari unei doamne vaduve. Hai sa dam click ca m-a facut curios...
"SUA: Producatorul de tigari Philip Morris, condamnat la plata a 8 milioane de dolari pentru moartea unui fumator.
Producatorul american de tigari Philip Morris SUA a fost condamnat miecuri de un tribunal din Florida la plata a opt milioane de dolari, la capatul unui proces intentat de vaduva unui fumator care a murit de cancer la plamani." (http://www.9am.ro/)
Citesc mai multe detalii dar cu cat ma afundam mai mult in subiect cu atat imi pierdeam interesul. De ce? Pentru ca acest subiect creeaza o tema mascata si usor generalizata. Rezulta un sentiment de dezgust total!
Doamna vaduva a dat in judecata producatorul de tigari cerand daune incredibile in valoare de 130 de milioane de dolari!!! Pe sistemul "sa nu murim degeaba"... Sunt de acord cu faptul ca multe lucruri din lumea asta sunt nocive, periculoase care produc multe victime colaterale.
S-a judecat cazul si s-a dat verdictul: persoana decedata detine 58% din culpa decesului sau. Si stabileste o despagubire de 3 milioane de dolari acordata familiei si o amenda de 5 milioane de dolari. OAU!!! Mie mi se pare o aberatie totala! Sa o luam logic... mai intai vom simula un dialog cu persoana decedata:
"Mai mortule, tu fumai da?", "DA!", "Cam cat fumai tu, mortule?", "Pai nu mult, vreo 3 pachete pe zi..."(o, DOAMNE, mare ti-e gradina), "Mai mortule, te-a obligat cineva sa fumezi?", "NU", "Vrei sa spui ca producatorul de tigari nu te-a obligat sa fumezi?", "Pai, cam da..."
Din punctul asta de vedere eu nu vad nici o vina a producatorului de tigari. Bineinteles ca nu cunosc toate datele cazului dar in prima instanta si ca axioma care nu suporta ignorare se ia in calcul faptul ca tu decizi daca fumezi sau nu...
A, ca producatorii de tigari insereaza in tigari anumite substante care iti pot creea o mai mare dependenta decat o poate face tutunul, de asta nu ma indoiesc... ca tutunul prin natura lui are pe frunza folosita la productie o subsanta letala... detalii! Toti ne revoltam si ne intrebam de ce s-a ajuns aici dupa ce ii ajutam sa ne faca asta. Este dreptul hotului sa sune la usa si sa vada daca ii deschide cineva fara sa vada cine e.... nu? NOI, facem ceva ca sa oprim toate astea? Vom discuta mai tarziu sau poate maine despre subiect pentru ca mai este de discutat. Si ca sa va tin la curent vom discuta despre dialogul cu judecatorul, cu autoritatile... deschidem aspecte care vor ustura un pic... Pana atunci va spun un singur lucru:

duminică, 8 februarie 2009

Subiectul de weekend (2)

V-am promis ca in dimineata asta ne intalnim la o cafea. Iata-ma aici. Cu o tuse nasoala, cu nasul in valuri si cu o durere de cap de care am scapat aseara...
Acum un an mi-a venit in minte o dorinta la fel cum ii vine unui copil. Eram din ce in ce mai convins ca vreau un papagal. Era dorinta mea cea mai arzatoare. Intr-o zi, iubita mea a venit acasa cu o colivie in care se afla un pui de perus. Simpatic rau!!! Unul buflei ca mine, cuminte din cale afara. Singura problema a fost cand am stat si l-am studiat in ziua aceea. Am observat ca era foarte abatut si nu a mancat nimic toata ziua. Am hotarat sa mergem sa il schimbam. Imi era teama sa nu fie bolnav si nu vroiam sa moara la mine. M-ar fi durut enorm. Asa ca am luat altul. Era mai salbatic, nu statea sa il prinzi si ii placea sa stea pe plasa de la geam sa cante cu pasarile de afara. Era si microbist... cand ma jucam FIFA pe calculator el se aseza pe dulap in spatele meu si ramanea fixat in pozitia racheta pana cand inchideam jocul. Cand dadeam gol se bucura. Numai ca intr-o zi plasa nu era legata si el a fugit pe geam. Eram foarte trist. M-am dus si am luat un alt pui. Ei bine pe acesta il am de atunci. Sanatos, frumos, galagios si inteligent. E o splendoare!
Comunic cu el incredibil de bine. Cand ii este foame se duce pe colivie chiraie la mine pana cand ma uit si pe urma imi arata ca nu are mancare. Odata cand ii era sete s-a asezat pe sticla de apa minerala, iar a chirait la mine si incerca sa deschida sticla! Ca sa nu mai spun ca aveam ora de enervare. Ii placea seara cand era in colivie, in care intra singur, sa ma provoace sa bag degetul intre gratii sa ma muste. Da din cap ca nebunul... Ce sa mai este un papagal deosebit. De la un timp incepuse sa se joace cu papagalul de plastic din colivie. Imaginati-va cum ar fi sa aveti un papagal nebun ca al meu sa puna un piciorus pe papagalul de plastic, asta dupa ce il duce pe craca pana la marginea coliviei, si sa inceapa sa il loveasca de zabrele. O feerie de zgomot. Avea si momente tandre... il spala, ii soptea la ureche, avea momente cand se infoia si la iubita mea... dar numai cand nu eram eu atent. Asa ca am decis ca Paco merita un cadou de Craciun. Si astfel in viata lui a aparut Fifi. O nebunie de cand a venit ea. Sunt numai impreuna si fac un scandal monstru. Ei sunt relaxarea mea de acasa! Am o viata destul de frumoasa... Pana sa vina Fifi am reusit sa il prind pe Paco in febra talentului muzical si al dansului pe lustra... locul lui preferat. Va las in compania unui show de zile mari si va astept luni cand ne vom intoarce la subiecte mai serioase. Inca ceva inainte de a viziona filmuletul mergeti in subsolul paginii si opriti radioul...

sâmbătă, 7 februarie 2009

Subiectul de weekend

Ieri am fost in pana de idei datorita sindromului de relaxare preconcediala... Am intrat in concediu de odihna si sper ca asta voi obtine. O sa am grija sa imi reincarc bateriile, sa scap de raceala si sa ma pregatesc bine pentru licenta din 17 februarie.
Sunt bucuros sa vad ca v-am starnit interesul prin subiectele postate. Le multumesc celor care si-au exprimat consideratia legata de subiecte si sunt bucuros sa vad ca multe din subiecte au avut un caracter interesant. Subiectul de azi este unul pilot al sfarsitului de saptamana. Sambata va voi delecta cu un subiect format din doua parti pentru ca va fi destul de lung dar atractiv. Prima parte va aparea in dimineata fiecarei sambete. A doua parte va aparea seara tarziu in nocturna rezervat pentru cafeaua de duminica dimineata... asta pentru cine are rabdare pana atunci.
In acest weekend o sa va spun cate ceva despre mine... Nu cred ca aveti de ce sa fiti nemultumiti pentru ca daca ar fi sa spun toata povestea mea... m-as intinde ca serialul Tanar si Nelinistit! Nu ca n-as fi... Dar cine nu este?
Ati auzit de Po? L-ati vazut? Daca nu, va recomand cu draga inima filmul Kung Fu Panda. Ei bine de ceva timp colegii de serviciu mi-au atribuit aceasta porecla. Totul a inceput cu cantarul din rampa de aprovizionare a hotelului... a continuat cu povesti si discutii deontologice si comice la locul de fumat... Asta era inainte de a aparea filmuletul numit recesiune financiara mondiala. De atunci apar intrebarile gen... o sa luam prima de Craciun? Cu emotii mari aceasta am obtinut-o. A doua zi ce credeti ca se discuta prin colturile hotelului? Exact! O sa se mareasca salariile la inceput de an si o sa ne dea prima de Paste?
Dupa aparitia filmului Kung Fu Panda m-am intalnit cu un coleg prin receptie care pret de cateva secunde m-a studiat atent (nu in sensul legii 200) si mi-a spus: "Tu semeni cu Po!". "Cu cine?"
Dupa aia m-am uitat la film... Am si eu o rugaminte ca m-am uitat de 3 ori la film si imi vin sa cer drepturi de autor americanilor. Au facut o animatie cu mine fara sa stiu. O sa zic si eu ca Dolanescu "e furaciune!". Va pun doua poze si va rog sa imi spuneti daca se observa vreo deosebire? Va dati seama cine e Po si cine sunt eu? De atunci sunt Po de la Security.









Faza cea mai tare s-a petrecut intr-o zi cand eram in camera de securitate cu 2 colegi. Radeam de se auzea pana in receptie. Bineinteles ne uitam pe trailerele de pe youtube si faceam o paralela cu realitatea... daca eu sunt Po, maestrul cine e? Adversarul meu teribil cine e? Partea cea mai frumoasa era cand Po a cazut cu fundul peste fata tigrului... atunci a fost apogeul rasului. Din gluma in gluma... cand suna telefonul la noi trebuie sa respectam eticheta si raspundem cu numele nostru mic si "security". Intre ras si durerea de burta a sunat un telefon. Colega mea din inertie a raspuns cu lacrimi in ochi de la ras si a spus ferm si convingator: "Po security" Reactia? Tigrul s-a speriat si a inchis telefonul.
Toate astea au o parte buna si o parte mai putin buna. Se spune ca prea mult ras la locul de munca si crearea unor subiecte hilare in mod repetat sunt semnale ca trebuie sa schimbam urgent ceva. Jobul asta ne streseaza. Dar cum noi suntem un popor al glumelor reusim sa evaporam acest stres; cel putin stresul de suprafata.
Nu va mai tin mult... eu ma duc sa mananc ceva si sa ma pregatesc de invatat. Va las cu pozele si cu sondajul. Chiar sunt curios... Pe seara va veni si partea a doua... Vreti sa vedeti distractia de care am parte acasa? Ei bine atunci veti primi in dar si un filmulet... Va astept maine dimineata cu cafeluta in fata calculatorului sa ne delectam cu partea a doua. Mai multe despre viata mea nu o sa va mai spun pentru ca nu asta e scopul blogului meu... Mi s-a parut corect ca macar o data sa facem cunostinta cat de cat... Si nu uitati de maxima zilei....

joi, 5 februarie 2009

Cum sa castigi intre 50 si 300 de lei pe luna

Am intarziat cu subiectul de azi dar niciodata nu e prea tarziu... nu? Am ales azi un subiect care mi-a dat de gandit azi cand bantuiam prin oras in drum spre casa... Multi acum cred ca sunt curiosi la ce ma refer... cum oare sa castigi 50-300 de lei pe luna? Pai treaba e destul de simpla si poate unora li se pare banal. Dar cati dintre voi sunteti capabili sau amatori de asa ceva? Cati dintre voi va veti simti impulsionati de mesaj dupa ce il cititi? Va astept cu raspunsul asta pe un sondaj pe care il voi posta in stanga paginii...
Hai sa nu mai lungim vorba... Acest subiect se adreseaza in mare masura celor care au un serviciu... logic. Cei care se gandesc cum platesc facturile, ce datorii mai au, ce haine sau incaltaminte isi mai cumpara luna asta... sau daca pot. Si majoritatea va ganditi la asta cel mai mult in ziua de salariu... culmea eu azi am luat salariul... si am inceput sa il impart in toate colturile Bucurestiului!
Fiecare dintre noi si inevitabil cheltuim niste banuti cand mergem la serviciu... in fiecare zi! Plecam de acasa cu gandul ca iar trebuie sa muncim dar nu avem de ales... ne urcam in masina sau ne ducem in statia de troleu si ne gandim oare cat mai facem azi pana la serviciu... de ce nu sunt mai mult in vancanta elevii si prichindeii de gradinita, de ce nu mai facem un Summit NATO??? Si ne asezam frumos cu dintii stransi in marea coada din trafic... la obor te dai jos sa iei aer ca ai timp... blocajul dureaza ceva... si pe Stefan cel Mare la fel... si pe Victoriei... si la Unirii... aaaaaaaahhh!!! Vreau sa ma teleportez!!! Eu va propun ceva... cat dati pe abonamentul pe toate liniile la ratb? 50 de lei. Cat dati pe benzina pe luna?... cam 300 de lei. Ei bine eu de ceva timp din Tei pana la Mosilor o iau pe jos! Trei sferturi din drumul catre serviciu e parcurs deja! In cateva zile imi aranjez bicicleta ca acum e vremea acceptabila si in 20 de minute sunt la serviciu!! Cum o fi dragi soferi??? Nu ai bicicleta? Cumpara una... sau ia-ti role... sau adidasi. Aer curat, muzica in casti, liniste, ai timp pana la serviciu sa te trezesti bine... nu injuri... o feerie. Imaginati-va ca 20% din soferi si abonati la RATB renunta sa dea banii astia si merg cu bicicleta. Avem avantaje? Ia sa vedem... cat mergem cu bicicleta suntem atenti la trafic si nu ne mai gandim la datorii... merge? Eu zic ca da. Daca faci accident cu un alt biciclist iti ceri scuze si scapi de coada de la accidente auto de la politie. Si daca te mai "ciocnesti" si cu o persoana de sex opus si zambiti... eeehe! Nu-i asa ca e mai placut? 20% din traficul auto se reduce astfel... alt beneficiu? Scade POLUAREA! Ca tot ne plangem din cauza asta. Stiuuu... infrastructura orasului, soferii neatenti (parca adineauri erati soferi), efort. Da dar... aer curat, miscare, poti sa slabesti, te duci cu 2 riduri mai putin la munca... Va astept in oras in drum spre servici.
Si inca ceva si cu asta gata... daca va scap de grijile zilnice pentru 20 de minute cred ca ar merge si un filmulet care sa va aduca aminte de ceva frumos. Are o secunda de ceva neplacut pentru unii dar insignifiant in comparatie cu mesajul. Vizitati pagina asta si va astept cu pareri. Noapte buna si trafic usor!

http://www.youtube.com/watch?v=CMTHLJE0oXQ&feature=related

miercuri, 4 februarie 2009

Hai la shopping... in birou !?


Cum... in birou?! Da, in birou... Este exact ceea ce isi doreau de mult oamenii... sau hai sa fim directi, romanii. Sa stam in fata calculatorului, sa nu depunem prea mult efort suplimentar fata de cel depus la locul de munca. Singura diferenta este ca pe net vedem poza celui mai frumos produs.... si nu stii ce iti vine acasa. Asta ii impiedica pe oameni sa cumpere online toate categoriile de bunuri si produse. Dar am o intrebare... cine te impiedica sa refuzi produsul??? Sau altceva, in drum spre serviciu trecem pe langa multe vitrine. De ce sa nu ma uit la produs sa vad care e diferenta de pret fata de internet si sa vad daca mi-ar satisface nevoile. "Pai da da' eu platesc dinainte si poate la ei nu e la fel de bun ca la magazin!". Ba nu! Daca vrei poti opta pentru achitarea produsului la livrare, asta daca esti multumit de el. "Pai si eu ce fac, comand zi de zi sa imi vina acasa pana imi vine produsul bun? Asa, intr-o zi il cumpar din magazin direct!". Ai ales varianta asta pentru ca e mai ieftin chiar daca vine in 48 de ore de la efectuarea comenzii... si nu poti spune ca pierzi timpul pentru ca tu stai acasa la calculator.
Avantajul unei asemenea alternative? Evident faptul ca dupa munca nu mai stai 2 ore in plus pe drum, ca nu mai umbli cu banii in buzunar, ca nu stai in aglomeratie sa te calce oamenii pe adidasii noi... Dezavantajul? Fundul mare pe care il faci!!!
Sunt perfect de acord cu faptul ca optezi pentru a cumpara o masina de spalat sau un televizor sau componente de calculator de pe internet. Si eu fac acest lucru. De ce? Din experienta. Am vrut sa iau un sistem audio de pe net. Nu mai aveam rabdare asa ca am renuntat si i-am zis vanzatorului online ca ma duc la magazin la ei si il cumpar. Mi-a zis el... "da, dar nu cumparati cu acelasi pret, va fi mai mult". Mi-am zis "cat de mult poate fi?"... ei bine sa cad jos cand am aflat ca acel mai mult insemna aproape 100 de lei!!! In concluzie eu renuntam sa iau produsul de pe net cu 100 de lei mai ieftin si care imi este livrat la domiciliu si care il pot testa pe loc si pentru care mi se completeaza garantie pe loc... exact ca la magazin! Multe am cumparat asa si va asigur ca e bine. Multi spun ca se poate face o frauda extrem de usor. Diferenta o fac cunostintele pe care le ai legat de cum ar trebui sa arate un site de comenzi online.
In privinta produselor alimentare este alta treaba. Sunt de acord in totalitate cu optiunea cumparaturilor pe viu. De la distribuitorii online poti obtine numai produse care nu sunt 100% naturale. Vreau sa simt in continuare cum e sa testezi prospetimea unei rosii, sa verifici fiecare cartof sa nu fie cu gauri, frunza de la ceapa verde sa nu fie moale, vesteda sau ceapa verde sa fie mica... Si in plus fac miscare, nu imi reduc viata sociala la traseul serviciu-acasa-computer. Te ajuta sa te plimbi, pentru unii este o metoda de relaxare...
Pentru mine este cea mai buna metoda sa imi procur ce imi doresc cu adevarat. Si testez piata. Cumpar online sau din magazin.

marți, 3 februarie 2009

Criza financiara este pozitiva... Amazonul mi-e martor

Toti ne uitam la ce se mai intampla azi cu criza financiara globala. Toti ne intrebam cat rau poate sa faca aceasta criza. Dimineata ma duc la serviciu, ma asez la calculator si urmaresc cateva stiri pentru ca dupa primele doua nu le mai suport. Criza globala si mafia de pe strazile din Romania sunt principalul subiect... DE 2 SAPTAMANI!!! Asa ca imi fac o cafea si schimb programul la Neata cu Razvan si Dani ca sa imi mai descretesc fruntea.
Toti vorbim de criza financiara, toti vorbim despre cum se vaita sefii nostrii ca e criza si ca nu mai sunt bani. Ce mare vrajeala! De ce aflu acum cateva zile, la aproximativ o luna dupa trimiterea angajatilor Dacia in concediu fortat, ca aceasta fabrica minunata de autoturisme a avut in 2007 un profit de ordinul sutelor de milioane... de euro!?? Suntem in criza... ganditi-va ca sunteti niste cetateni ai unei tari aflate in "criza" si nu aveti televizor si radio. Ati mai fi in criza? Omul simplu care este la tara crezi ca stie ce e aia criza? El traieste in criza de cand se stie si nu se mai plange. Are unde sa doarma, ce sa manance, are activitati care sa il tina sanatos. Ce ii trebuie lui criza?
Toti suntem ingrijorati de partea financiara si pe langa noi se zbat niste oameni interesati de viitorul planetei. Majoritatea in prima parte a crizei financiare sunt genul de oameni care au ramas socati de veste si care intr-un fundal indepartat auzeau strigatele de ajutor ale ecologistilor. Nu realizau importanta mesajului lor.
Si am ajuns la subiectul nostru. Se pare ca in anumite segmente ale vietii aceasta criza are partile ei pozitive. Spre exemplu Amazonul.





In anul 2008, in urma unui studiu efectuat asupra efectelor industriei de lemn din lume, s-a constatat ca a avut loc o crima mai oribila si mai legala decat orice crima comisa asupra unui om. Defrisarile din Amazon din perioada 2007-2008 se situeaza undeva in jurul a 12.000 km patrati!!! Vi se pare mult? Ei bine se pare ca, la fel ca actiunile la bursa in vremea lor buna, aceste defrisari au cunoscut in aceasta perioada o crestere de aproape 4%. Adica se intampla de mult timp. Sa va mai spun ca fata de 2004 aceasta cifra arata bine? Atunci au fost defrisati cam 28.000 km patrati. Brazilia este tara afectata si suprafata defrisata numai in ultimul an ar fi transformat in desert multe din tarile europene. Au inceput sa se ia masuri de stopare prin amenzi drastice... "sa tai copacu'... sa nu tai copacu...", aceasta-i intrebarea pe care si-au pus-o intreprinzatorii din industria lemnului. "Daca tai copacu iau amenda 1.000.000 euro, dupa aia il prelucrez si profitul este de 100.000.000 euro.... ce dilema. Deci ... sa tai copacu' sau sa nu il tai?"

Eu i-as inchide pe viata! O aschie daca sare din copac si aflu ca este din cauza lor i-as baga in inchisoare cu urangutani in calduri. Si apoi i-as da la vulturii plesuvi. Adica ajung unde au vrut ei. In zonele aride, fara vegetatie si aer curat din belsug.

Se pare totusi ca ce isi face omul cu mana lui are uneori efecte de bumerang. Criza financiara i-a dovedit pe acesti smecheri. Pe langa unele masuri luate de statul brazilian, criza a dus la o reducere cu 85% a defrisarilor din perioada august decembrie in comparatie cu anul anterior. E un pas imens inainte.

Amazonul incepe treptat sa revina la viata datorita acestei crize. Oare se va intampla si la noi asa ceva?...





luni, 2 februarie 2009

C.C. Catch... pentru tineri si nostalgici

Cu muzica din prezent nu prea ne ramane mare lucru decat sa mai stergem din cand in cand de praf discografia de aur a anilor '80. Scorpions, Queen, Bee Gees, Abba, Tina Turner... ce muzica! Vorba unui prieten... mi-am luat un tugi-tugi... si are dreptate. Si-a luat un sistem audio smecher ca sa se auda clar basii. Nu pot spune melodie pentru ca acum melodia inseamna basi. Incercati intr-o zi sa inchideti ochii si sa separati cuvintele si cateva note care dau o anumita culoare melodiilor din prezent si vedeti ce predomina toata melodia. Tugi-tugi! Nu neg faptul ca sunt cativa artisti de muzica house, trance care stiu adevaratul sens al acestui gen muzical. Dar prea putini. Asta ca sa nu mai punem in calcul faptul ca tot ce auzim in prezent este rezultatul evolutiei muzicii din acei ani. Cate dintre piesele din anii '80 ale marilor artisti nu le-ati auzit prin cluburi in varianta remixata?? Si toate astea remixate suna mai bine decat 80% din muzica actuala. Avem generatia emo care asculta genul lor de muzica, avem fitosi cu BMWuri rasturnate pe Magheru cu muzica house la maxim, avem persoane care renunta la propria personalitate pentru ca li se pare cool si smecher sa il asculte pe Salam.
Ce-ar fi sa ii adunam pe toti astia sa ii culturalizam cu o zi de celula in care sa fie difuzate marile creatii ale muzicii. Ia sa-i vezi pe toti cum dupa cateva ore se trezesc din amorteala..."asta seamana cu maneaua noua a lui copilu' da ciocolata", "trupa mea canta pe aceeasi linie melodica cu modificari ale lui Scorpions". Un asemenea eveniment ar putea fi considerat venirea celebrei artiste a anilor '80. C.C. Catch va urca pe scena Salii Palatului, pe data de 11 aprilie. Supranumita "Queen of continental discos", cantareata se va afla pentru prima oara in Romania. Pe numele ei adevarat Caroline Catharina Muller, C.C. Catch s-a nascut in Olanda si s-a mutat in Germania la sfarsitul anilor '70. Si-a inceput cariera muzicala ca una dintre membrele trupei Optimal, dar nu a avut timp sa se consacre in acesta formatie. In timpul unui concert care a avut loc la Hamburg, a fost remarcata de Dieter Bohlen, care a "provocat" toate succesele duo-ului Modern Talking. Acesta a convins-o pe Caroline sa-si schimbe numele in C.C. Catch si sa semneze un contract cu casa de discuri Hansa. "I can Loose My Heart Tonight" este single-ul cu care C.C. Catch a debutat in vara anului 1985.Colaborarea dintre C.C.Catch si Dieter Bohlen a durat patru ani (pana in 1989) si a fost unul dintre cele mai de succes parteneriate muzicale din toate timpurile, concretizat in patru albume si 12 single-uri care i-au asigurat artistei faima internationala si renumele de "Queen of continental discos".De-a lungul timpului C.C. Catch a lansat cinci albume ("Catch the Catch" - 1985, "Welcome To The Heartbreak Hotel" - 1986, "Like A Hurricane" - 1987, "Big Fun" - 1988, "Here What I Say" - 1989) si 11 Best Of -uri vandute in milioane de exemplare.Printre cele mai cunoscute piese ale artistei se numara "I can Loose My Heart Tonight", "In the Backseat of Your Cadillac", "Soul Survivor", "Heartbreak Hotel", "Jump in my Car", "Strangers by Night" sau "Heaven and Hell". In prezent, hit-urile purtand semnatura C.C.Catch se numara printre cele mai remixate din lume, mai ales in Europa. DJ faimosi includ piesele in set-urile lor, amintind tuturor de nebunia disco a anilor '80.
Eu unul ma duc...

duminică, 1 februarie 2009

Oare cum ar arata lumea fara ... Romania

Asa este intitulat un mic filmulet care circula pe siteurile de specialitate gen trilulilu sau youtube. Este genul de filmulet care arata de ce putem fi in stare. Nu mai e nimic de comentat dupa ce urmaresti un asemenea filmulet.
Chiar stau si ma intreb acum ce ar insemna lumea fara noi... practic fiecare natiune are versiunea sa si in mod clar fiecare se poate mandri cu ceva. Partea trista este ca romanii sunt genul de oameni care vad doar partile urate ale tarii, gravitatea unor fapte, nedreptatea care ne asupreste. Nu s-a gandit nimeni ca noi suntem un popor din care au luat nastere multe din inventiile preluate de alte natiuni pentru a le dezvolta. Singurul nostru pacat este ca inventam dar tacem. Ne place la nebunie sa fim martirii lumii.
Ne putem imagina o lume fara SUA si intregul continent al Americii. Asta pentru ca acolo sunt rezultatele unei colonii venite din zona Europei. Ne putem imagina o lume fara marile puteri Anglia, Italia si altele. Si doamne... ne putem imagina o lume fara fast food si Windows (Bill Gates cu siguranta nu ar putea). Dar sa recunoastem. Astea exista pentru ca noi ne-am dorit asta. De multe ori cam toate creatiile omului s-au intors impotriva lui. Ma refer aici la creatiile derivate din esenta inventiilor vechi, cele care asigurau un necesar suficient supravietuirii. Numai ca evolutia noastra s-a bazat mai mult pe cosmetizarea acestor inventii si descoperiri. Nu toate lucrurile din prezent se pot mandri ca fata de descoperirile initiale au adus ceva vizibil din punct de vedere al utilitatii. Mai toate ne satisfac pe termen scurt.
Si pe urma ne intrebam de ce apar recesiunile economice, de ce apar popoare intregi care sufera de foamete, de ce sunt popoare care poarta razboaie. Cei inteligenti au ramas in umbra si au bani sa isi cumpere o paine pe zi, pe cand cei smecheri s-au folosit de ei si de cei slabi pe post de sclavi pentru a avea cat mai multa putere.
Ne plangem de mila dupa ce le-am dat puterea in mana sa ne aduca in aceasta stare. Suntem destul de constienti de ceea ce s-a intamplat pentru ca asta ne asteptam sa se intample.
Si acum sa o luam de la capat. Hai sa facem un exercitiu de imaginatie. Cum ar fi ca noi sa ne scriem viata cu un creion si nu ca acum, cand toti ne putem permite un pix sau chiar sa scriem pe blog... Ei bine Petrache Prunaru este un profesor care demult de tot a inventat stiloul... acel miracol descoperit de copii cand intra la scoala si incep sa scrie temele. Acel miracol folosit acum pana si de marii conducatori ai tarilor la semnarea documentelor si a tratatelor. Partea proasta... semnaturile alea ne aduc cateodata vesti proaste. Saracul om a crezut ca face un bine lumii. E cam greu sa faci un inscris cu cerneala sa dispara. Ramane pentru eternitate. Ce nu a stiut el e ca poate fi folosit si pentru scopuri malefice.
Stefan Obregea este taticul ciberneticii... tot un roman. Pe baza descoperirilor lui am ajuns sa ne bucuram de foloasele tehnologiei. Insa cibernetica a incaput pe mana celor puternici si smecheri. Ne intrebam de ce nu mai sunt anotimpurile cum erau odata.... cautati pe google si veti gasi raspunsurile.
Nicolae Paulescu... insulina... va spune ceva??? Au fost niste smecheri care si-au atribuit meritele in acea vreme dar s-au recunoscut intr-un final meritele acestui ilustru roman. Ce au facut smecherii??? Ati ghicit... au bagat legi si ordonante si s-a ajuns la situatia in care bolnavii care sunt dependenti de acest medicament sa dispere vazand ca smecherii s-au gandit sa creasca preturile la medicamente, sa le elibereze cu taraita, sa aduca medicina in pragul colapsului. Pentru ce? Pentru bani.
Henri Coanda... cu totii il cunoastem. A inventat avionul cu reactie. Ce au facut smecherii? Au dezvoltat tehnologia pentru a o folosi impotriva semenilor.
Pana la Nadia Comaneci, globul era ca profesorii la facultate. 10 este o nota doar pentru ei... Au fost nevoiti sa dezvolte tehnologia pentru ca Nadia Comaneci merita nota 10. Si nu au putut sa arate decat 1.
Fara marii conducatori ai tarii noastre de-a lungul istoriei, americanii nu ar fi avut cum sa isi dezvolte marile filme. Cum ar fi putut sa mai fie legenda americanul care a inventat mitul lui Dracula? Vlad Tepes l-a ajutat...
Istoria religiei... de unde o fi pornit acest concept? Soc... vorba Patrulesei... Mircea Eliade este cel care a scris prima enciclopedie a istoriei religiei! Si nimeni nu este in stare sa ia aminte de aceste invataminte. Doar vorbim despre ele.
Noi stim sa facem haz de necaz mai bine decat oricine. Am inventat primul cimitir vesel!
Ajungem in momentul de glorie al sportului romanesc. Sevilla 1986, 7 mai. Helmut Duckadam este romanul de la Steaua Bucuresti care a adus Romania in cartea recordurilor. Ce e asa de special in asta? A atins perfectiunea si adus portarul unei echipe de fotbal in prim plan intr-o lume in care tot ce conteaza e cine e atacant si inscrie.. adica smecherii... cei care nu ar mai fi asa smecheri daca nu ar exista portarul. Helmut a aparat 4 penaltyuri consecutive si nimeni de atunci nu a mai reusit asa ceva.
Domnule Bill Gates, felicitari pentru ca esti cel mai bogat din lume... sa vedem de ce oare. Din cate stiu eu a doua limba vorbita in compania dumneavoastra este limba romana. Thank you inseamna multumesc Romania! ... cu placere!
Arta si cultura? Creatiile si locurile din Maramures spre exemplu sunt unice in lume. Plimbati-va prin Romania si o sa va dati seama!
Ajungem in vremurile noastre in care imaginea conteaza. Cati straini ati auzit ca romancele sunt cele mai frumoase femei din lume?... nu e nevoie sa raspundeti. Grasii aia din USA cred ca s-ar muta cu totii in Romania daca ar putea. Mananca un rahat de hamburger de la ei si mananca o portie de mancare traditionala romaneasca... Coca-Cola??? la naiba cu ei.. ce ai zice ca dupa o masa din asta sa bei un vin din podgoria noastra... crescuta cu ingrediente naturale??
Si la fel ca smecherii am fost atat de nesimtit incat sa uit un om legendar al tarii noastre. Sau poate l-am lasat intentionat pe final sa va ramana ceva in minte: Constantin Brancusi. Cel mai mare om de arta al globului. Poarta sarutului sau masa tacerii va spune ceva? Zgarie-nori... i-ar fi trecut cuiva prin minte asa ceva fara sa auda si sa vada "COLOANA INFINITULUI"???
Si daca e sa ne intoarcem la americani si la sport... de unde credeti ca a luat nastere binecunoscutul baseball. Ei bine tot de la noi... OINA!!!
Ce bem noi cand suntem fericiti, tristi sau sarbatorim sau ne uitam la un meci? Berea... ghici de unde a pornit...
Asa ca ar trebui sa fim una dintre cele mai mari natiuni ale omenirii. Dar nu... noua ne place sa ne uitam la telenovele si sa reproducem actiunile de acolo. Cream, ne laudam pe noi insine ce destepti suntem... Dar uitam ca nu suntem smecheri. Smecherii sunt in alta parte. Asta doare dar ne asteptam la asta.
Toti suntem prinsi de mirajul Americii sau al banilor din alte tari si al traiului lor. Ghici de unde au inceput? Noua ne place sa cream sa ne laudam si apoi sa continuam sa fim sclavii lor. Vedem undeva vreun brand puternic pe eticheta caruia sa scrie Romania???? Nu....
Pana si Armani are costumele de la noi. Ei au doar eticheta. Pentru ca ei sunt smecheri.

Pana la sfarsitul lumii

Foarte multi discuta discutii despre cum si cand va fi sfarsitul lumii. Sunt foarte multe documentare aparute de-a lungul timpului care indica multi ani in care acest lucru s-ar produce. In ultimul documentar vazut am aflat ca bagajele trebuie facute pana pe 21.12.2012. S-a ajuns la aceasta concluzie dupa ce multi deontologi, fizicieni, astrologi si oameni de stiinta au studiat o carte a lui Nostradamus in care prezenta prin semne si imagini ceea ce are sa se intample. Intr-adevar te pun pe ganduri multe din aceste descifrari ale celor enumerati mai sus si care sunt intr-o mai mare sau mai mica masura probate.
Genul de documentar care dupa ce il vezi, inchizi dvd playerul, te duci pana in bucatarie sa fumezi o tigare, derulezi tot documentarul in fata ochilor si analizezi tot ce s-a spus. Dupa aia te duci inapoi la televizor, dai pe stiri si te uiti in gol contempland asupra elementelor din documentar. De ce dai pe stiri... de tocmai la stiri? Ei bine, subconstientul lucreaza pe mai multe fronturi. La unii memoria si hardul nu suporta acest lucru si trebuie sa dai restart, la altii functioneaza. Subconstientul iti furnizeaza informatia ca poate stirile au preluat evenimentul ca tu ai urmarit acest documentar si mai afli vreo stire noua despre subiect. Sau, vorba lui Mircea Badea, poate se aduna niste deontologi la masa rotunda din studioul televiziunii si dezbat acest subiect. Iti imaginezi fel si chip.
Intr-un final iei documentarul ca atare, te gandesti "ce va fi va fi" si mai cauti pe torent sau la televizor vreun film sau emisiune care sa iti distraga atentia. Reusesti acest lucru! Dar 10% din subconstientul tau va continua zile intregi sa disece informatiile primite. Si atunci se petrece unul din putinele momente din viata in care incepi sa conturezi planuri mari pe termen scurt care se spune ca te fac sa te simti implinit la data scadenta cand astepti sa vezi daca se intampla ce ai auzit.
Acest tip de documentare sunt bune si rele in egala masura. Aici ne referim la categoriile de persoane. Cum reactioneaza ele? Ei bine unii bine si aplica ce am scris mai devreme altii rau care de asemenea aplica ce am scris mai devreme dar intr-0 maniera negativa.
Va las pe voi sa va ganditi la asta si poate gasiti comentarii mai pertinente decat al meu. Mai am de spus dar ne revedem in curand. Poate cu alt subiect, poate cu acelasi. Depinde de voi.
Eu ma duc sa fumez o tigare si ma uit in gol la televizor si sa imi fac planuri...